#MASTERYOURDIGITALFUTURE

Câștigătorii concursului Master Your Digital Future sunt:
1. Alexandru BERCIU 
2. Alexandru ERHAN 
3. Darius LITESCU 
4. Emanuel RUSU
5. George BRATA 

Vă mulțumim tuturor pentru participare și pentru fiecare propunere trimisă!

Și tu poți avea un impact în viitorul digital al țării.

Ești gata să-ți faci vocea auzită?

Branding

Sabin Sărmaș, Președintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor a Camerei Deputaților te provoacă să contribui cu propuneri de modificare a legislației, pentru ca sistemul educațional să devină mai relevant pentru un viitor digitalizat așa cum ți-l imaginezi.

Curajul se premiază!

     Trimite propunerea ta până în 25 iulie și poți câștiga unul dintre cele 5 internshipuri remunerate la companii IT de top din România.

 
master your digital future -story 2_edited.jpg

Spune-ne ce și cum ți-ar plăcea să înveți în facultate, cum ai vrea să schimbi programa școlară și modul în care se face educația, pentru ca tu să fii cu adevărat pregătit pentru joburile unui viitor tot mai digitalizat.

Trimite-ne propunerea ta!

Propunerea ta a fost înregitrată! Mulțumim!

  • Facebook
  • Instagram
  • Twitter
  • LinkedIn
 

#MasterYourDigitalFuture este pentru și despre studenții de la facultățile cu profil IT&C.

Viitorul este imposibil de prevăzut, dar împreună putem să-l facem mai bun!

În această LUME NOUĂ ai nevoie de un sistem educațional care să te pregătească în mod CONCRET pentru piața muncii din sectorul IT&C, un domeniu dinamic, în continuă schimbare.

Principalul obiectiv al inițiativei noastre este de a te ajuta să te familiarizezi cu ceea ce reprezintă JOBURILE VIITORULUI și de a crea cadrul legislativ în care  poți accesa skillset-ul necesar pentru ele.

 Ne-am propus să aducem modificări legislației în vigoare, să actualizăm modul în care se face educația, pornind de la nevoile tale reale.

Implică-te. Curajul se premiază!

 

Inițiatorii celor mai bune 5 propuneri vor câștiga internshipuri remunerate la companii IT de top din România.

Propunerile lor vor fi integrate în textul final al propunerii de modificare a Legii educației, pe care domnul Sabin Sărmaș o va depune în Parlament. În plus, ei vor fi implicați pe tot parcursul procesului legislativ și vor avea ocazia să fie vocea unei generații.

Ai șansa reală să contribui la îmbunătățirea nivelului de expertiză a absolvenților universităților de profil. Ai ocazia să creezi un viitor așa cum ți-l imaginezi!

AI ACUM OCAZIA SĂ-ȚI FACI VOCEA AUZITĂ

Exprimă-ți viziunea, prioritățile și aspirațiile pentru un viitor digitalizat.

Spune-ne ce și cum ți-ar plăcea să înveți în facultate, pentru un viitor așa cum ți-l imaginezi!

 

Te încurajăm să ne trimiți propuneri de modificare a legislației în vigoare (ex. Legea educației), legate de modul în care ai dori să schimbi programa școlară și modul în care se face educația, pentru ca tu să fii cu adevărat pregătit pentru joburile unui viitor tot mai digitalizat.

PROPUNERI

Bogdan Țibuleac

Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava

Sistemul de învățământ actual este supus unor reforme ce ar speră să îl îmbunătățească. Perfecțiunea nu poate fi atinsă, însă unele modificări sunt de apreciat, spre exemplu introducerea gramaticii în programa de bacalaureat. Multe lucruri ar trebui schimbate, iar o formulă care rezolvă toate problemele nu există.

Sunt de părere că rolul profesorilor este să explice, ei nu pot să înțeleagă pentru elevi, iar ce le lipsește elevilor în aceste zile este motivația. Orice informație poate fi accestă de ei în câteva secunde, însă mulți se chinuie să înțeleagă ce vor face după gimnaziu, liceu, facultate, poate nu au scop bine definit sau un plan pe care să-l urmeze. O nouă materie, poate drept un proiect după fiecare semestru sau modul cum se numește mai nou, ar fi ca aceștia să încerce să facă ceva ce le place.

Spre exemplu, elevii de la mate-info pot lucra la o aplicație, un joculeț sau robot, iar cei de la stiințe sociale pot crea competiții de dezabateri unde să discute probleme din lumea reală – politică, etică, dezvoltare personală. După acest pas, prin intermediul unei platfome ar putea comunica între ei și schimba idei și impresii cu elevi din alte colțuri ale lumii. În cele din urmă, ce altă metodă mai bună pentru a fructifica aceste activități există dacă nu oportunitatea de a discută cu specialiști din diverse domenii. Conceptul de living library devinde tot mai popular, iar elevii ar putea întreba persoane cu experiență în industrie orice nelămuriri au, pot să împărtășească ce lucruri noi au învățat și să primească sfaturi.

Elevii, dar și studenții, ar trebui să cunoască atât poveștile de succes ale unor actuali angajați români la marile companii din lume, cercetători ce activează în țară sau în străinătate, dar și istorisirile unor oameni mai puțini norocoși ce poate nu au avut resursele necesare să își îndeplinească visurile – toți reprezintă o sursă nesecată de motivație pentru sufletele tinere. Aceste sedințe ar putea să se desfășoare online, prin intermediul unei platforme unde elevii din toată țara pot comunica, dar nu trebuie exclusă ideea ca acestea să fie ținute fizic


Mădălina Puia

Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor

1. Implementarea educației non-formale care să ajute dezvoltarea inteligenței emoționale. Atât studenții cât și elevii au nevoie să dezvolte aptitudini în legătură cu gestionarea, înțelegerea și integrarea emoțiilor, acceptarea eșecului și a fricii de necunoscut, descoperirea și urmarea pasiunilor, aptitudini sociale și relații interumane, dar și echilibrul dintre viața profesională și viața privată.
2. Digitalizarea laboratoarelor. Un aspect important al digitalizării este folosirea tehnologiei pentru a facilita învățarea și a extinde abilitățile de înțelegere ale studenților. În acest scop, dezvoltarea de laboratoare pentru domenii precum medicina, ingineria mecanică sau ingineria electrică, domenii unde erorile umane, necesitatea înnoirii constante a aparaturii sau lipsa personalului calificat ar fi făcut mult prea costisitoare sau mult prea plictisitoare desfășurarea anumitor laboratoare.
3. Elemente esențiale ale alegerilor, drepturile omului și noțiuni despre constituție prin elemente vizuale și ușor de înțeles pentru toate vârstele.
4. Educație financiară. Principii de bază precum gestionarea și întocmirea unui buget, plata taxelor, a impozitelor, dar și datorii, dobânzi și ipoteci;
5. O înțelegere de bază a gătitului, nutriției și sportului, și cum să ai grijă de tine, dar și nouțiuni de întreținerea casei. Consider că refacerea metodelor de învățare adaptate la noile generații care sunt mult mai ancorate în era digitală, actualizarea mentalității profesorilor și implementarea teoriei prin practică cu ajutorul laboratoarelor digitale, dar și adăugarea de materii opționale pe care elevii/studenții să le aleagă în funcție de abilități, sau care să îi ajute să și le descopere, sunt necesare pentru a îmbunătății sistemul educațional.
Deasemenea, pentru ameliorarea abandonului școlar si al analfabetismului funcțional, cred că promovarea și dezvoltarea școlilor profesionale, în special în zonele din țară unde analfabetismul funcțional este mai mare, sunt vitale.

George Brata

Sunt multe de făcut pe plan digital și nu sunt în măsură să decid prioritățile, dar eu aș căuta soluții liberale win-win-win la următoarele puncte de interes:

1. Educație - companiile care predau abilități tehnice ar putea primi scutiri de impozit - profesorii empatici care dobândesc abilități tehnice ar putea primi măriri de salariu - ONG-uri care fac educație digitală holistică ar putea primi investiții din partea statului
2. Mentorat - profesioniștii care 'adoptă’ un ucenic ar putea primi scutire de impozit - ucenicii care reușesc ar putea plăti impozit progresiv până adoptă un alt ucenic - companii care angajează profesioniști ar putea primi scutire de impozit
3. Comunicare - toată comunicarea cu instituțiile statului ar putea fi centralizată pentru cetățean, prin EMAIL. Profesioniștii / companii IT din România care ar putea contribui la implementarea unui email server criptat + aplicație frontend made in-house (https://proton.me/). ONG-urile ar putea educa cetățenii despre email (spoofing, forwarders, etc)
4. Investiții - companiile care primesc investiții uriașe ar putea primi consultanță din partea ANAF - ONG-urile care modelează profesioniști ar putea primi investiții din partea statului - companiile ar putea ‘dona’ expertiză statului prin profesionisti, echipament, etc
5. Fericire - scutiri de impozit pentru companiile cu employee turnover rate mic - instituții puternic digitalizate cu indicatori de performanta transparenti (DAO) - oportunități descentralizate pentru familii unite.

Darius Marin

Ploiești

Propunerea mea este să se micșoreze informațiile din materiile de bază - romană și matematică - și să fie adăugate complet alte materii, în care să ne fie explicate pas cu pas lucrurile care se pot întâmpla zilnic, cum ar fi : educație financiară - să ne explice cum putem face bani, cum putem strânge bani etc.

Aurora Sofia Uifelean

Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia informației,
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Implementarea unei platforme de testare a elevilor din toate școlile, începând de la clasa 0 până la terminarea liceului. Platforma ar avea scopul de a testa regulat elevii, dar nu pentru note, ci pentru a monitoriza care sunt materiile la care se descurcă mai bine. De exemplu, daca am avea o clasă de gimnaziu, clasa a 8-a, așa am putea monitoriza până în acel punct al evoluției lor, dar și în acel punct care sunt materiile la care se descurcă mai bine și putem analiza care ar fi un profil potrivit la liceu.

De preferat ar fi ca serverele să fie ținute în România pentru a nu avea delay, deoarece vorbim de sute de mii de elevi din clasele 0-12. Am avea, de asemenea, un sistem de autentificare, rolurile fiind ierarhice, profesorii pot să gestioneze clasele de elevi la care predau, directorii și inspectorii pot vedea activitatea elevilor și a profesorilor.

Testele să nu fie grilă, ci să aibă întrebări deschise unde elevii să poată spune cu cuvintele lor ce înseamnă un principiu, un fenomen sau cum se demonstrează un anumit enunț din matematică, de exemplu. Testele sunt corectate de profesori, iar notele nu contează la școală. Notele sunt atribuite elevului la materia respectivă și contribuie la nivelul lui de cunoștințe, astfel putem avea nivele de aptitudini asemenea jocului Sims. Desigur, platforma ar putea fi utilizată și pentru acordarea notelor într-un catalog online oferit tocmai de Minister prin această aplicație. Mediile s-ar putea calcula automat de către aplicație, punctele în plus la teste sau pe activitate se pot pune din platformă, astfel se poate customiza destul de mult situația unui elev.

Pentru elevii care nu dispun de device-uri sau de internet, testele se pot da la școală, pe hârtie, și apoi introduce pe platformă de către profesorul de la clasă. Partea de digitalizare nu ar fi o problema majoră, deoarece unde nu se poate digitaliza se poate continua metoda clasică, prezentă în școlile din România. Aplicația ar putea fi una web, pentru ca atunci când se actualizează aplicația să nu trebuiască reconfigurată pe fiecare device pe care e instalată. Aplicația web va fi conectată la servere din România, datele să rămână stocate același interval de timp cât sunt păstrate cataloagele la liceu.

Scopul aplicației este să ajute tinerii să se orienteze mai bine pe plan profesional către un profil la liceu și o facultate într-un domeniu care să le placă. Una dintre problemele noastre este că mulți tineri care merg la o facultate ajung să lucreze în alt domeniu. Posibil ca această aplicatie să diminueze procentul, iar noi să avem oameni cu mai multe cunoștințe într-un anumit domeniu.

Emanuel Rusu

Facultatea de Matematică și Informatică,
Universitatea de Vest din Timișoara

Contextul problemei:
Cei care vrem să întrăm în industria IT ne îndreptăm de la bun început spre profilurile reale din liceu, mai ales cu specializarea Matematică-Informatică şi după 4 ani de studii ne alegem o facultate de profil. Majoritatea accede la studiile universitare cu baze minime ale unui limbaj de programare predat mai bine sau mai puţin bine de profesorul din preuniversitar, din mediu urban sau din cel rural/provincial și, în plus, avem destule neajunsuri şi o logică ineficientă în a rezolva probleme, iar problemele pe care le ştim rezolva nu se apropie prea mult de cele reale, de problemele societății în care trăim sau de ale lumii macro la care trebuie să ne racordăm şi cu care vrem să ţinem pasul, dar problemele ar trebui rezolvate. Practic, suntem nepregătiţi pentru a intra în industrie şi a face faţă dificultăţilor pe care se presupune că ar trebui să fim capabili să le surmontăm. Şi până la finalul studiilor universitare asistăm, învăţăm şi susţinem examene la diverse materii fără a le şti realul aport în definirea unei cariere pentru care am venit la o facultate de Informatică.
Majoritatea, în timpul liceului, dar şi al facultății, studiază limbajele de programare C/C++, care, prin natura lor, ne obligă să ştim şi să înţelegem tot ce scriem pentru a le putea folosi. Uzitarea acestor limbaje m-a determinat să înţeleg de ce fac anumite lucruri nu numai în programare, ci şi în viaţă. Prin urmare, aş vrea să înţeleg relaţionat şi mai pragmatic la ce îmi servesc anumite cursuri, nu doar să le văd ca fiind obligatorii și să le urmez pentru că trebuie.
Îmi lipseşte un răspuns la de ce-ul profesional? Mai mult, îmi lipseşte o ghidare, și nu doar mie. Am simţit lipsa unui mentor în anul I și cred că nu numai eu. Am rămas cu impresia că facultatea urmează o logică proprie și nu se adaptează continuu pe cerinţe de actualitate, deşi evoluţia tehnologică e uimitoare şi provocatoare.

Problema: Lipsa unui mentorat.

Propunere: Implementarea la Facultatea de Matematică-Informatică a unui program de mentorat axat pe inserţia în industria IT. Implementarea unei asemenea propuneri ar diminua dezorientarea multora dintre noi, studenţii, care ne simţim pierduţi ca într-un ocean în sectorul IT&C în care vrem să intrăm, dar nu ştim încotro să ne orientăm, iar acest sentiment, din păcate, este prezent şi la absolvenţi. Nu ar fi dificilă o astfel de implementare, date fiind relaţiile de cooperare şi parteneriatele facultăţilor cu firmele sau cu oamenii din industrie.
Propunerea, odată implementată, ar oferi absolvenților perspectivă asupra industriei în care ar activa şi înţelegerea acestei reţele funcţionale atât de complexe. Având o perspectivă concretă, studenţii vor fi mai siguri pe ei şi se vor orienta mai încrezători într-o anume direcţie profesională. Evident, integrarea în cadrul facultăţilor a unor astfel de persoane de tip mentor profesional care să ofere ghidaj pentru intrarea în industrie, deci prefigurarea unui mentorat, va atrage după sine şi discuţii interne despre regândirea planului de învăţământ.

Prezenţa oamenilor din industrie în contact permanent cu facultatea, cât și spiritul rațional-critic acum dezvoltat al studenţilor (cu referire la planul de învăţământ) ar facilita un dialog constructiv constant pe subiecte de actualitate şi cu o reală aplicativitate în industrie şi în problemele reale din societate; altfel se întâmplă că de multe ori lucrăm/gândim pe probleme artificiale care nu reprezintă un scenariu real. Universităţile tind să recruteze noi cadre didactice într-o mare proporţie din rândul propriilor absovenţi, căci nu există suficientă încredere în certificările externe şi instituţiile preferă să se bazeze pe resursele interne. Astfel comunicarea universităţii cu mediul social, academic şi profesional mai larg este redusă, atingerea unui capital uman diversificat de pe urma căruia universitățile şi studenții ar beneficia este mult redus, potenţialul de inovare fiind, în egală măsură, limitat.

Prin asigurarea unui mentorat, vom putea creşte acest potenţial de inovare şi crearea unei diversităţi mai mari în universităţi. Studenţi fiind, aşteptăm de la universitate, ca instituţie, să ne ofere certitudini în termeni de specializare, de pregătire pentru o viitoare carieră, iar printr-o oportunitate de mentorat putem asigura această nevoie. Implementarea unui mentorat va conduce şi la soluţionarea unei probleme pe care se fundamentează angajările, mail ales în domeniul IT, şi anume construirea unui CV. La începutul carierei, CV-ul este unicul contact dintre noi, ca studenţi şi anagajatori, dar, din păcate, nu ştim cum ar trebui gândit un CV, ce informații relevante pentru branşă să conţină, cât de lung ni-l permitem, ce cuvinte cheie să folosim, cum ar trebui formatat având în vedere şi tehnicile de verificare a CV-urilor folosind ATS-uri, aplicaţii de scanat etc. Toate aceste neclarităţi le avem atât pe parcursul facultăţii, cât şi la fabsolvire. Un mentorat de calitate şi de durată ne-ar fi de real ajutor.

Beneficiile pentru universitar şi industrial de aici derivă, căci printr-un astfel de program, noi, studenţii, am fi pregatiţi în mod concret pentru piaţa muncii din sectorul IT&C. Lumea fizică, socială, e normată de reguli şi a ajuns civilizată, dar în lumea digitală e ca în “Vestul sălbatic” - un mentor însă ne-ar învăţa să ne ferim de capcanele acestei industrii. Mentoratul va echilibra balanţa între cei care au avut parte de o coordonare bună înainte de facultate şi cei care nu au avut o coordonare sau au avut o coordonare îndoielnică. Noi, studenţii din această generaţie, suntem în căutare de sensuri şi de repere, mai ales în legătură cu orientarea profesională, cu cariera şi cu misiunea noastră; universitatea oferă prea puţin în acest sens şi este încă mult prea “academică” în cerinţe/aşteptări, astfel noi, studenţii, căutam din ce în ce mai mult repere extrauniversitare.
Avem nevoie de o nouă realitate universitară care să aplice altă filozofie de asigurare a calităţii astfel încât facultăţile să fie mai responsive şi mai sensibile la nevoile reale. Mentoratul ne-ar deschide și mai multe uşi. În acest sens, studenții vor avea de câştigat datorită unei ghidări în carieră, universităţile vor avea de câştigat fiind în contact direct cu oameni din domeniu, iar industria şi firmele vor câştiga prin faptul că vor integra profesional studenţi mai bine pregătiţi și axaţi mai concret în domeniu și vor primi, în schimb, viitori colegi de muncă mai bine pregătiţi. Universitatea și-a explorat insuficient legăturile sale cu industria IT, mentoratul va rezolva această problemă prin reactualizarea acestor legături.

Timpul este o resursă preţioasă, în lipsa unui mentor care să ofere păreri pertinente cu privire la curiozităţile sau nelămuririle noastre legate de industria în care vrem să activăm, nu avem decât să ne consumăm timpul căutând pentru o periodă mare diverse surse externe care să fie acceptabile din punctul de vedere al calităţii, care să ne prezinte lucruri despre viitorul nostru domeniu de activitate - căutam pe diverse forumuri unde nu cunoaştem deloc expertiza persoanei din spatele unui răspuns, căutam, pur şi simplu, pe internet sau pe youtube. Această căutare necesită mult timp, neavând nicio validare că ceea ce am găsit este realmente ceva autentic şi pe care să ne putem baza, astfel, încercăm să facem alte căutari şi mai aprofundate în încercarea de a reuşi să filtrăm răspunsurile găsite şi din nou, nu avem nicio siguranţă că filtrele pe care ni le-am format sunt bune. Lipsa unui mentor duce la un astfel de haos şi este generator al dezorientării la care mă refeream la început. Oare ce este în ordine în haos?

Acestea fiind spuse, consider imperativă decizia introducerii unui program de mentorat care să elimine confuzia, haosul, timpul pierdut, dezorientarea cu care privim industria, neîncrederea provenită din neştiinţă, îndoiala, raportarea greşită la industrie, lipsa de perspectivă, înaintarea orbeşte în facultate şi capcanele industriei.

Nicoleta Andrițchi

Oradea

Astăzi, într-o lume tot mai digitalizată, schimbarea e la ordinea zilei.
Ne întâlnim la fiecare pas cu tehnologia, fie sub formă de instrumente pregătite să ne faciliteze viața, fie ca mediu prin care ne desfășurăm activitatea și avem un job. Tot mai des, oamenii se confruntă cu dificultatea de a manevra o tehnologie sau cu insuficiente informații despre utilitatea lor. Piața muncii a avansat destul de mult, poate chiar cunoaște în aceste momente o cotitură istorică. Numeroase joburi dispar, înlocuite fiind de digitalizare. Auzim pretutindeni despre digitalizare, în fiecare zi guvernarea anunță despre un nou sector ce urmează a fi digitalizat. Da acest fapt este frumos, pe de o parte îmbucurător, deoarece va crește productivitatea acelui sector, pe de altă parte scoate anumite bariere în fața forței de muncă *ne-digitalizată*.

Prin asta vreau să spun că oamenii nu sunt pregătiți, sunt nevoiți să se adapteze și să învețe din mers, ceea ce nu mereu înseamnă că pot ține pasul cu inovarea și schimbarea propusă și cerută concomitent. Astfel, tinerii absolvenți în căutare de joburi se confruntă cu cerința angajatorului de a deține abilități în domeniul tehnologiei, cunoașterea calculatorului și a limbajului informatic necesare joburilor noi cu tot mai multă implicație digitală. Acest fapt, consider că deseori descurajează tinerii, iar în cealaltă extremă, tot mai multe țări sunt în criză de specialiști IT, sau angajați cu cunoștințe TECH. În aceste cazuri am găsit 2 probleme.

Prima problemă este că programa școlară actuală nu prevede pregătirea noilor generații pentru prezentul în curs de digitalizare și viitorul complet digitalizat. Elevii și studenții au rămas la studierea aceluiași PASCAL vechi, mai puțin necesar chiar și studenților de la informatică. Consider că ar fi necesară introducerea unei materii cel puțin opționale în care elevilor, studenților să le fie predate elementele de IT elementare cerute la un job. Ca de exemplu, utilizarea diversificată a WORD-ului, a programelor de design web, a motoarelor de căutare. Chiar și unii dintre studenții IT sunt puși în dificultate atunci când sunt întrebați de angajator dacă știu să lucreze într-o oarecare platformă sau program. Aici apare cea de-a 2-a problemă identificată de mine, și anume faptul că angajatori care necesită un angajat cu abilitați TECH (exceptând companiile de IT) nu ar trebui să pună accent pe această abilitate ÎNCĂ. Mai potrivit, ar trebui să-i ofere noului candidat cursuri, sau cel puțin o instruire pe partea de digitalizare a postului, astfel elimină riscul ca angajatul să nu se descurce în post, facilitează munca celor de la resurse umane de a găsi un candidat ideal cu CV-ul complet de abilități și totodată încurajează tinerii care au doar o mică bază de cunoaștere a domeniului digital, să se angajeze și să-și depună CV-urile chiar și la joburi cu profil IT, ca să avanseze și să-și construiască o carieră pentru viitorul tot mai digitalizat. Mulți aleg să termine un colegiu sau o facultate cu profil informatic, deoarece știu că un job plătit îl oferă acest domeniu și că joburile s-au reprofilat și necesită abilități informatice. Pe de altă parte sunt conștienți că nici colegiul și nici facultatea nu te pregătesc de un job în domeniu, dar cursurile individuale care te-ar forma în acest plan sunt foarte costisitoare. 90% din tineri nu-și permit aceste investiții. Iar mulți din adulți nu-și pot permite luxul timpului liber pentru a și-l dedica reprofilării și cursurilor necesare.
Consider că toate aceste inovații în viața noastră au atât un aport pozitiv cât și unul mai puțin bun, deoarece guvernele, companiile, organizațiile încearcă să evolueze constant, să adopte noi legi ce prevăd viitorul digitalizat, dar uită că elementul cheie al tuturor societăților este omul, atât ca resursă de muncă cât și ca produs creator.

Situația pandemică începută în 2020 a provocat omenirea la o redresare pe toate planurile. Sistemele de învățământ și-au transferat activitatea treptat, total în mediul online, ceea ce a scos la iveală anumite probleme, cadre didactice ce nu pot opera cu tehnologiile și elevi ce nu-și permit un calculator. Soluțiile nu au întârziat să vină, dar totuși, dificultățile de operare au rămas.

De aici una din propunerile mele ar fi formarea cadrelor didactice din școli și mediul academic cu abilități informatice de baze care vor servi pentru predarea cursurilor pentru elevi, însoțite de predarea acestor abilități și elevilor.
- Nu cere unui elev crearea unui proiect Power Point fără a-l învăța mai întâi să facă unul.
- Nu-i cere unui student redactarea unui eseu academic fără a-l învăța să utilizeze motoarele de căutare eficient și a-i da aplicații și programe ce-i ușurează munca. Astfel și cadrul didactic rămâne mulțumit, și studentul face din plăcere această muncă.

Așadar, propunerea mea ar fi:
- formarea cadrelor didactice cu abilități informatice;
- predarea cursurilor cu implicarea tehnologiilor digitale;
-oferirea de suport tehnic;
- oferirea de traininguri gratuite de IT de bază;
- implicarea platformelor digitale în predarea cursurilor;
- oferirea de cursuri de către angajator;
- reeducarea tinerii generații pentru utilizarea corectă a spațiului digital;
- introducerea programei speciale de orientare în carieră unde să se lucreze cu elevii și studenții în cercetarea pieței muncii și a cerințelor inovatoare ale acesteia iar drept urmare dezvoltarea abilităților de bază necesare;
- oferirea de instruire la calculator;
- instruire pentru creare de pagini și dezvoltare de conținut.

Totodată ar fi super dacă elevilor și studenților să li se creeze școli de vară/ tabere de scurtă durată cu tematică de digitalizare în care să învețe să utilizeze tehnologiile de care nu se pot dezlipi (telefon, tablete, calculator etc) pentru a-și dezvolta oportunități de carieră și totodată să fie precauți la protejarea datelor personale, să cunoască un minim de diplomație digitală.

Andrei - Ștefănel MURARIU

Universitatea Titu Maiorescu, București

Da, să se facă în sistem hibrid; să se facă ore unde învățăm despre actualizările/noutățile care au fost introduse în anii respectivi. I mean, în anul asta se putea vorbi despre de Blockchain sau NFT ca să știm efectiv despre e e vorba.

Dan Sîngeorzan

Propun un sistem de învățământ mai eficient. Vreau să învăț, să mă specializez pe o anumită ramură din IT, lasă-mă să învăț doar din acea ramură, să am examene doar din acea ramură, nu să fiu un full stacker.
În loc de: Hai să știm puțin și din aia, și din cealaltă și să facem o “ zacuscă “ în final. Mai pe scurt, “Hai să fim multifuncționali, buni la toate dacă s-ar putea, nu? “

Mădălina SEVERIN

Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București

Să se organizeze toate orele începând cu ora 9:30 și nu mai devreme, pentru a reuși să ajungem la ore fără a fi nevoiți sa ne trezim înaintea soarelui.

Cristian Marian NEAGU

Universitatea Titu Maiorescu,
Facultatea de Informatică

Sunt student în cadrul programului de master al Universității Titu Maiorescu din București cu specializarea în Securitatea Sistemelor Informatice. Vin cu inițiativa propunerii unui program educațional, atât în școli și licee, cât și în universități.

eLearning și Realitatea Virtuală - Implementarea eLearning și Realitate Virtuală este necesară atât în licee urbane, cât mai ales în licee rurale, unde tehnologia ajunge mai greu. Acest lucru ar avea un impact foarte pozitiv, după părerea mea, în ceea ce privește procedeul de instruire a noilor cicluri de elevi. Pandemia ne-a arătat că nu suntem cu toții întocmai suficient de pregătiți pentru sistemul online și că elevii nu stiu să folosească întocmai echipamentele IT, așa cum probabil era de așteptat. Tinerii trebuie să folosească tehnologia și în alte scopuri, nu numai Facebook, Google etc. Chiar și anumiți profesori ar trebui instruțti. Realitatea Virtuală ar ajuta mult mai bine la reținerea informațiilor date de către profesori. De exemplu, la orele de Geografie, elevii ar putea sa vadă și să exploreze relieful, diferite locuri, oceane, cu ajutorul Ochelarilor VR sau 3D și astfel informația ar rămâne "tipărită" în mine ca și "am văzut". Orele de Istorie, la care majoritatea elevilor au mari probleme, ar putea deveni mai interesante și mai atractive cu ajutorul tehnologiei, prin urmărirea evenimentelor istorice cu Ochelarii VR sau 3D. Testele ar putea să fie date în continuare prin platforme de tipul MS Teams și astfel procedura corectării ar rămâne mult mai ușoară pentru profesori.

Tehnologia a devenit dependentă de noi, nu noi de tehnologie, doar că trebuie să înțelegem mult mai bine cum functionează.

Darius-Nicolae LITESCU

Universitatea din Pitești

Există câteva elemente care ar trebui aplicate pentru a pregăti mai bine studenții din IT&C pentru o carieră în acest sector. Următoarele sunt câteva dintre cele mai importante elemente de luat în considerare:

1. La sfârșitul primului an de facultate, ar trebui să existe un curs obligatoriu despre posibilitățile de angajare. Studenții ar trebui să învețe despre responsabilitățile de zi cu zi din diverse domenii, astfel încât să știe pe ce să se concentreze în următorii ani. La sfârșitul celui de-al doilea an de facultate, studenții ar trebui să poată selecta cel puțin jumătate dintre examene pe baza intereselor lor de carieră. Unii indivizi ar alege să devină analiști de afaceri, în timp ce alții ar dori să lucreze ca dezvoltatori software. Alții ar putea dori să urmeze o poziție de administrator de baze de date/arhitect, în timp ce alții ar putea dori să lucreze pentru a deveni un lucrător de suport IT. Curriculum-ul ar trebui să poată face față unora dintre cerințele impuse pe piața muncii de astăzi. Dacă vrei să lucrezi ca analist de afaceri, cred că nu are rost să înveți Assembly/C la un nivel avansat. Nu are sens să înveți concepte complicate de analiști de afaceri dacă vrei să lucrezi ca administrator de baze de date și așa mai departe.
Aceasta ar răspunde la întrebarea: ** Dacă nu știi ce poți face cu specializarea actuală sau ce trebuie să faci la locul de muncă, cum poți să-ți dedici timpul pentru a descoperi ce este nevoie pentru a avea succes în viitoarea profesie dorită? (Știu că un răspuns ar fi trebuit să fie furnizat înainte de înscrierea la universitate, dar mă îndoiesc că este binecunoscut printre majoritatea oamenilor.)

2. În loc să depindă în mare parte de examenul final (pentru toate materiile), ar trebui să existe o metodă prin care studentul să demonstreze că a înțeles cel puțin 10% (sau oricare ar fi numărul) din ceea ce s-a predat, deci în loc să aibă un examen final (unde se poate învața "mecanic"), studentii să poată alege să prezinte un proiect, să cerceteze un subiect sau să facă brainstorming pe diverse probleme pentru nota finală. Aș da mai degrabă un examen unde trebuie să scrii cod pe orice fel de platformă care oferă un IDE, decât să scriu cod pe hârtie cu sintaxă precisă. (cu excepția cazului în care se permite scrierea de pseudocod sau unde se poate explica o modalitate de abordare a problemei descrise) Scopul obținerii unei educații este de a fi mai pregătit pentru un loc de muncă din lumea reală, nu de a învăța lucruri care nu sunt utile la locul de muncă (fără a lua în considerare minoritatea de locuri de muncă, cineva care dorește să urmeze o specializare neobișnuită ar trebui să poată să se concentreze pe acele subiecte în mod independent).

3. Să se poată aloca o sumă de bani (dacă nu este deja cazul) pentru angajarea de experți care să îndrume studenții. ** Deși înțeleg că unele lucruri ar trebui făcute din plăcere, un stimulent financiar ar atrage, cel mai probabil, mai mulți oameni pentru aceasta sarcină.

4. Studenții ar trebui să aibă acces la cel puțin o platformă de învățare cu materiale disponibile în orice moment (de exemplu, un site "Moodle")

5. Toate informațiile care sunt accesibile in mod fizic la universitate ar trebui să fie disponibile și pe site-ul oficial al universității. ** Dacă nu sunt disponibile la toate universitățile, ar trebui realizate. (pentru 4 si 5)

Alexandru-George BERCIU

Facultatea de Automatică și Calculatoare,
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Studenții români, autori ai viitorului.
Propunere privind realizarea cadrului legislativ în ceea ce privește integrarea studenților în colectivele de implementare ale proiectelor de cercetare de la nivelul universităților din România și dezvoltarea platformei ”Viitor cercetător”.
Având în vedere noile provocări din domeniul IT&C precum utilizarea inteligenței artificiale și a roboților în îndeplinirea diverselor sarcini, cât și perspectivele privitoare la locurile de muncă din viitor, se impune actualizarea modului de pregătire al studenților pentru a răspunde tuturor rigorilor sarcinilor locului de muncă din viitor.

Din perspectiva autorului prezentei propuneri, studentul masterand ing. Alexandru-George BERCIU, pregătirea eficientă a studenților pentru viitor se poate realiza cel mai ușor prin implicarea studenților în dezvoltarea tehnologiilor viitorului, activități care au loc în cadrul proiectelor de cercetare aflate în derulare la nivelul universităților din România. Astfel, studenții nu doar că vor fi pregătiți pentru a răspunde exigențelor locurilor de muncă din viitor, ci vor fi și autori ale inovațiilor care vor fi utilizate pe scară largă în viitor. Așadar, mai mult decât un stagiu de practică la nivelul unei companii (asigurat prin învățământul dual, stagiu care este organizat pentru a prezenta studenților ultimele tehnologii care sunt utilizate în prezent în industrie) și fără a implica procesul laborios de creare de colaborări între universități și companii private, studenții vor putea să participe la proiectele de cercetare aflate în derulare în universitatea în care studiază, desfășurându-și activitatea pentru pregătirea viitorului. Astfel, studenții nu doar vor fi pregătiți pentru viitor, ci vor fi chiar autori ai viitorului!

În acest sens, prezenta propunere face referire la implementarea în practică a Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică. Mai exact, potrivit art. 3, alin. (1) din OG nr. 57/2002 se prevede că activitatea de cercetare-dezvoltare constituie prioritare națională și are un rol determinant în strategia de dezvoltare economică durabilă. Pentru soluționarea sarcinilor din contractele de cercetare, potrivit art. 31, alin. (4) din OG nr. 57/2002, pot fi integrați în colectivele de cercetare și studenții și doctoranzii din instituțiile de învățământ superior. Munca pe care aceștia o desfășoară, conform art. 31, alin. (4) din OG nr. 57/2002, poate fi remunerată, iar rezultatele pe care le obțin pot fi incluse în tezele de doctorat sau proiectele de diplomă pe care le elaborează doctoranzii, respectiv studenții, care participă în colectivele de cercetare.
Chiar dacă suportul legal există, la momentul redactării prezentei propuneri, studenții înmatriculați la studii de licență și masterat nu pot fi angajați în colectivele de cercetare naționale, această funcționalitate fiind absentă din platforma BrainMap, platformă accesibilă la adresa www.brainmap.ro. De asemenea, în ghidul diferitelor tipuri de proiecte de cercetare este specificat concret dacă studenții masteranzi pot, sau nu, să fie implicați în acestea, fiind recompensați cu burse cei care aleg să fie parte din echipele de cercetători. Studenții de la nivelul de licență sunt astfel complet neglijați, chiar dacă, cu siguranță, unii dintre aceștia ar dori să fie parte din echipele de cercetători ale universităților. În plus, nu există o centralizare a tuturor locurilor vacante dedicate studenților în proiectele de cercetare desfășurate la nivelul universităților în care aceștia studiază, mulți dintre studenți necunoscând aceste oportunități.

În vederea implementării în practică a prezentei propuneri, autorul propunerii consideră potrivită actualizarea funcționalităților platformei BrainMap sau dezvoltarea unei noi platforme dedicate exclusiv studenților care doresc să se implice în colective de cercetare. Autorul prezentei lucrări consideră potrivit ca noua platformă să fie denumită sugestiv ”Viitor cercetător”. Pentru a asigura accesul tuturor studenților din România, indiferent dacă universitatea la care studiază aceștia este implicată în proiecte de cercetare sau nu, autorul prezentei propuneri consideră că se impune asigurarea cadrului legislativ pentru colaborarea între instituțiile de învățământ superior din România în domeniul cercetării, și mai exact a schimbului de experiență pentru studenții care doresc să fie parte din colectivele de cercetare. Aceste colaborări naționale vor asigura cadrul propice pentru diseminarea de idei în rândul studenților, se vor încuraja colaborările între diversele centre de cercetare și se va asigura o uniformizare a creșterii economice fără a mai exista discrepanțe între diferitele regiuni ale României. În plus, prin intermediul platformei menționate anterior se va oferi tuturor studenților din România șansa de a fi implicați în proiecte de cercetare, indiferent de universitatea din care provin, procedură care va fi în concordanță cu dreptul la învățătură, stipulat în articolul 32 al Constituției României. Acest mod de desfășurare a activității în format hibrid în colectivele de cercetare este cu atât mai ușor de implementat în cadrul proiectelor din domeniul IT&C, cu un puternic accent digital, având în vedere experiența acumulată ca urmare a desfășurării în format online a activității pe perioada pandemiei de COVID- 19.

În plus, autorul prezentei propuneri consideră relevantă actualizarea legislației în vigoare în vederea recunoașterii ca vechime în muncă a activității prestată de studenții implicați în astfel de proiecte de cercetare, iar remunerația pe care o primesc să fie sub forma unui salar și nu a unei burse pentru a-i ajuta în viitor când vor trebui să se înscrie pentru obținerea pensiei pentru limita de vârstă. Prin aceste modificări legislative, alături de implementarea platformei ”Viitor cercetător”, studenții vor fi încurajați să aleagă cariera de cercetător timpuriu, ceea ce va conduce la asigurarea resursei umane pentru viitoarea generație de cercetători ai României. În acest fel România va redeveni un pol important de cercetare la nivel internațional și va fi reprezentată cu succes în cadrul consorțiilor de cercetare internaționale, formate pentru implementarea proiectelor de cercetare cu o serie de obiective de dificultate ridicată.
Ținând cont de complexitatea sarcinilor din proiectele de cercetare și de pregătirea studenților, autorul prezentei propuneri consideră oportună definirea a cel puțin 3 niveluri de implicare a studenților în cadrul proiectelor de cercetare, fiecare ciclu de studii superior având atribuit câte un nivel. O posibilă propunere este prezentată în cele ce urmează. Studenții înscriși la studiile de licență vor urma să fie incluși în cadrul colectivelor de cercetare pentru a desfășura activități de suport pentru membrii colectivului, precum implementarea unei idei sub îndrumarea directă a unui membru din colectivul de cercetare. Procedând astfel studenții de la licență vor avea șansa să se familiarizeze cu modul de lucru din colectivele de cercetare, iar ceilalți membri vor putea să delege rezolvarea sarcinilor cu dificultate scăzută pe care le au, aceștia fiind responsabili doar de asigurarea suportului pentru studentul care va implementa efectiv propunerile pe care le primește de la coordonator. Cel de al doilea nivel este reprezentat de studenții masteranzi. Conform propunerii autorului, aceștia vor avea șansa să caute soluții la problemele ridicate de colectivul de cercetători și vor putea desfășura activități de o complexitate medie, în mod individual, fără o supraveghere constantă a membrilor din colectivul în care activează. Astfel se va încuraja inovarea, un pas important pentru succesul următoarei etape: studiile doctorale. Ultimul nivel, reprezentat de studenții doctoranzi, în accepțiunea autorului se caracterizează printr-un grad mai mare de autonomie pe care îl primesc studenții cercetători, aceștia fiind responsabili de sarcini proprii (nu vor ajuta doar la implementarea unor părți din sarcinile altor membri, ci își vor putea asuma implementarea unor obiective din proiectele de cercetare, obiective stabilite în urma unei analize interne realizată de membrii colectivului de cercetare), vor avea șansa să propună noi idei de rezolvare a îndatoririlor și vor putea colabora cu studenții de la licență și master pentru a finaliza cu succes toate activitățile asumate. În vederea selecției studenților, fiecare colectiv de cercetare care dorește să formeze studenți cercetători va avea obligația să asigure un proces echitabil de promovare a posturilor vacante, prin diseminarea locurilor vacante pe platforma ”Viitor cercetător” și în cadrul altor platforme online, dar și să asigure un proces echitabil de selecție și integrare în colectiv.

În cazul în care companiile private își vor manifesta interesul pentru a promova posturile vacante dedicate studenților în colectivele de cercetare proprii, prin intermediul platformei ”Viitor cercetător”, potrivit autorului prezentei propuneri, această funcționalitate va putea fi implementată cu ușurință. Platforma menționată anterior va reprezenta un loc propice pentru pregătirea studenților pentru viitor, ca urmare a implicării acestora în colectivele de cercetare fie din domeniul public (în cadrul instituțiilor de învățământ superior în care își desfășoară activitatea sau în alte universități din țară), fie din cel privat (dacă companiile private vor dori să fie parte a acestei inițiative).
Ca urmare a celor prezentate anterior, se impune actualizarea funcționalităților platformei BrainMap pentru a permite integrarea și a studenților în colectivele de cercetare de la nivelul universităților, sau dezvoltarea unei noi platforme digitale, cu o interfață grafică mai ușor accesibilă studenților, care să centralizeze toate locurile vacante din proiectele de cercetare aflate în desfășurare în cadrul unităților de învățământ superior, locuri pentru care pot aplica studenții înmatriculați în oricare din universitățile acreditate la nivel național. În plus, suplimentar asigurării infrastructurii de promovare a acestor oportunități, se impune asigurarea cadrului legislativ pentru remunerarea muncii prestate de studenții înscriși la studii de licență și masterat.

Toate aceste modificări ale legislației pentru a permite integrarea studenților în colectivele de cercetare naționale vor asigura pregătirea studenților pentru viitor, oferindu-le studenților șansa de a fi parte la crearea viitorului, se va armoniza nivelul de dezvoltare dintre regiunile țării, se vor pregăti viitorii cercetători ai României și se va promova cariera de cercetător în rândul studenților pentru a asigura progresul național și o dezvoltare economică durabilă. Astfel, cu un efort relativ scăzut (aplicarea legislației deja în vigoare – OG 57/2002 și crearea platformei ”Viitor cercetător” – pe care autorul prezentei propuneri este dispus să o realizeze în mod voluntar) se va asigura o pregătire temeinică a studenților pentru viitor, activitate de pe urma căruia vor beneficia și cetățenii României prin recompensele pe care le vor obține, dar și România prin revitalizarea domeniului cercetării.

Raul-Corneliu GHEBA

Facultatea de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației,
Universitatea din Oradea

Singura mea propunere e aceea ca materiile irelevante alegerii de specializare ar trebui să fie eliminate.

De exemplu, eu sunt student la specializarea Tehnologia Informației. Să fim sinceri, de la o asmenea specializare 99% din absolvenți vor deveni programator/software developer. Prin urmare, NU ar trebui sa fim nevoiți să avem de-a face cu materii precum Electrotehnica, Dispozitive electronice și electronica analogică, Electronica digitală, Teoria Sistemelor (acestea fiind doar câteva exemple).

Aceste materii au ZERO legatură cu dezvoltarea software, însa existența lor ne fură automat din timpul alocat studiului programării, ceea ce noi vrem defapt să studiem. S-ar putea foarte bine face un program de studiu pe 4 ani, mai lejer, unde învățăm STRICT dezvoltare software și tot ce înseamnă aceasta, pentru a fi cu adevărat pregătiți în momentul în care avem diploma în mână.
Cred că vorbesc pentru toți când spun că ne-am săturat să ne gândim "Hm, aș repeta niște JavaScript, dar nu pot pentru că am poimâine examen la materia aia complet irelevantă SPECIALIZĂRII mele."

E 2022. E timpul să acționăm pentru viitor.

Alexandru ERHAN

Facultatea de Informatică - Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

Pentru mine personal, fiind proaspăt absolvent al facultății, cel mai negativ lucru pe care l-am întâlnit în facultate a fost lipsa timpului suficient pentru pregătirea tezei de licență.
Propunerea mea ar fi ca ultimul semestru să aibă maxim două materii și în rest să fie timp dedicat tezei de licență. Mai ales la o temă de cercetare, e lipsă de timp când mai ai și 6 materii pe lângă.

O bună practică ar fi ca acea teză să fie muncită în parteneriat cu o companie locală de IT, care ar fi interesată de domeniul tezei, cu ajutoul căreia ai avea acces și la o experiență faină pentru viitor, dar și la materiale și suport. O așa practică ar pregăti mai bine studenții pentru locul de muncă și ar însemna teze scrise mai bine, mai calitativ și pe teme mai grele din punct de vedere științific.

Carol-George-Cristian SANDU

Universitatea Titu Maiorescu,
Facultatea de Informatică

Mi-ar plăcea să văd mai multe cursuri care să explice și să exemplifice metode practice pentru digitalizare și cum putem folosi inteligența artificială pentru a ușura procesul.
De exemplu recunoașterea diferitelor tipuri de cărți de identitate/pașapoarte după modelul ales de fiecare țară.

JIGLĂU Gabriel

Facultatea de Informatică, Iași

1. Să pot participa online la cursuri/seminarii
2. Ar fi interesant să pot face materii (ex: sisteme de operare) în aceeași manieră ca și cei de la alte universități (ex: FMI, UniBuc), dacă observ că modul de predare și notare este mai interactiv, mai viu (atenție, nu mai simplu)
3. Există nenumărate resurse online. Aș vrea ca profesorii să ne îndrume activ spre ele, acolo unde ei nu sunt experți. Errare humanum est.

MAN Ioan-Cristian

Universitatea Ecologică București

- Accesul limitat la informația de pe internet în timpul cursurilor.
- Folosirea dispozitivelor inteligente wireless de pe orice gadget cu user, pentru a nu putea interveni altcineva în timpul predării.
- Indicatoare pentru table inteligente optice și cu comenzi uzuale (back, page up,etc)

Andrei Iacobceac

Universitatea "Vasile Alescandri", Bacău

Sunt student la Tehnologia Informației și pot să zic că materia ar trebui actualizată și unele din materii schimbate. Multe dintre materii nu sunt actualizate pentru 2022, sunt cam din 2003.
Modul de a se face cursurile ar trebui schimbat din cititul PDF-urilor. Suportul de curs să fie în format digital și actualizat pentru toate materiile.
Programele în care trebuie să lucrăm să fie licențiate.
Laboratoarele și seminariile să fie interactive, nu doar o fișă de lucru pe care noi studenții să o rezolvam fără ajutorul cadrului didactic. Da "indianul talpă-iute" ne învață bine, dar noi venim la facultate să învățăm în facultate, nu de pe Youtube.
Ar trebui să existe o aplicație de mobil a facultății, în care să găsesc usor toate informațiile de care am nevoie.

Dan-Adrian Motoc

Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad

Consider că învățământul superior din România necesită investiții uriașe.
Momentan, ne aflăm undeva între două modele, cel mai pregnant, cel tradițional, fiind însoțit uneori de cel numit digital. În timpul cursurilor desfășurate în facultatea de informatică, de exemplu cel de calcul integral, sau geometrie analitică, e nevoie de calculator pentru a proiecta grafic diverse funcții, rapid și eficient, unele neputând fi reprezentate prin metode convenționale cu creta pe tablă. Pentru a avea o imagine intuitivă asupra acelor noțiuni, e necesar accesul la astfel de software-uri, cât și familiarizarea lectorilor cu utilizarea lor.

Un alt exemplu ar putea fi utilitatea unor anumite compilatoare interactive în învățarea limbajului C. Ar trebui să se recurgă, tot prin sistem informatic, la testări naționale periodice, organizate de comisii formate de profesori din toate centrele universitare pentru a testa minimul de cunoștiințe al studentilor. De asemenea, s-ar putea organiza concursuri asemănătoare olimpiadelor școlare, pentru a crea conexiuni între participanți și stimula studiul, cât și proiecte cu participanți din diverse centre.

În concluzie, consider că procesul de digitalizare va veni în paralel cu un proces de reorganizare, cu o mai apropiată conectare și colaborare între cadrele didactice și studenții diferitelor centre universitare.
În România, ceea ce lipsește e discernământul, conștiința libertății și asumării de către fiecare individ al rolului și contribuției sale la bunul mers obștesc, care trebuie să fie mai înalte decât comoditatea și câștigul propriu.
De asemenea, fiecare individ, la rândul său trebuie să simtă că are spațiul și facilitățile dezvoltării necondiționate. Pentru aceasta e nevoie de un sistem educațional foarte bine pus la punct, gândit în termeni pragmatici și raționali, ceea ce ne lipsește cu desăvârșire.

Pislaru Roxana

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

- simplificarea părții teoretice și actualizarea la zi a informațiilor
-posibilitatea susținerii examenelor online, cu camera web deschisă, eliminarea maculaturii la examenele fizice
- posibilitatea verificării și evaluării într-un tool studentul și proiectul său în curs de desfășurare (orice fel de proiect/ licență) fără a mai pierde timpul pe coridor, sau în clasă, mai ales că unii profesori nu dispun de echipament la ore pentru desfășurarea orelor fizic).
- transparență în evaluarea profesorilor și valorificarea feedback-ului ca atare. Evaluarea nu ar trebui să fie doar ca o procedură neluată în seamă.
Să se țină cont de feedback-ul studentului și verificat comportamentul profesorului ( one to one cu managerul)

Raluca Zamfir

Universitatea Ovidius Constanța

M-am gândit la această propunere deoarece atât în liceu cât și în facultate ajung să port după mine și câte 7 caiete care îmi produc dureri de spate:
- punerea la dispoziția studenților/ elevilor laptopuri sau calculatoare cu acces la cursuri în timpul predării. - notițe pe laptop/ tableta/ alt dispozitiv, fără caiete. Acestea ar trebui utilizate doar în caz de pierdere a conexiunii.
- posibilitatea de a fi prezent online la cursuri și de acasă în cazul unui elev/ student bolnav.
Prin aceste metode totul ar fi mai ușor atât pentru profesori cât și pentru studenți.

Bogdan Neacșu

Universitatea Ovidius Constanța

După experiența primului an pot zice că un parcurs academic hibrid ar putea fi mult mai benefic pentru studenți și anume părțile de teorie să fie realizate preponderent într-un format online și să fie împletite cu părțile practice, aplicabile, într-un format fizic. Astfel ar trezi mai mult interesul studenților în studiul individual și, totodată, ar oferi o flexibilitate mai mare studenților care lucrează sau își doresc să și lucreze pe parcursul anilor universitari, în afara sau chiar în domeniile de activitate pentru care studiază.

Un prim pas ar fi îndrumarea cadrelor didactice spre această metodă de predare pentru că unele (prea puține) îmbrățișează acest mod, pe când majoritatea a renunțat aproape total la digitalizare odată cu sfârșitul pandemiei.

Un alt aspect important ar putea fi alocarea de fonduri pentru studenți în vederea ajutării acestora în achiziționări de instrumente digitale, deoarece nu toți dețin laptopuri, pc-uri, etc., care să îndeplinească necesitățile, sau să ajute la dezvoltarea lor pe plan digital. Și realizarea de proiecte pentru sprijinirea studenților din orice domeniu pe un plan mai digitalizat, mai precis proiecte comune cu scopul diminuării faliilor între specialități.

Cristian Mustată

Universitatea Ovidius Constanța

Propunerea mea este introducerea mai multor materii bazate pe informatică, în locul materiilor ca desen/muzică și asa mai departe.
În momentul de față acesta este viitorul și România stă foarte prost la acest capitol. Trebuie mărit gradul de digitalizare în instituțiile publice.

Cristian-Ionel Diacu

Universitatea Ovidius

Bună ziua! Mi-a venit o idee în timp ce deschideam acest link: mă gândeam că ar putea fi un link de înscriere pentru diferite departamente (ex: marketing, web developer, app developer, security etc.) și pe acest link să se poată înscrie studenți care vor să predea cursuri despre departamentul respectiv, pentru elevii de liceu/generală, să oferim câteva cursuri gratuite, dar și cursuri avansate care să fie contra cost.

Denis-Călin Dutu

Universitatea Ovidius

Propun prioritizarea practicii în domeniu cu ajutorul teoriei și eliminarea timpului pierdut cu informații neexplicate doar pentru ca "așa trebuie".

Darian-Florian Vodă

Universitatea Vest din Timișoara

Am să înaintez mai departe propunerile doar de dragul patriotismului și a dorinței mele de a face o Românie mai bună. Nu îmi doresc niciun premiu, nu îmi doresc nicio medalie, îmi doresc doar să văd că lumea vrea o schimbare în mai bine.

Propunerea 1: Adăugarea de scutiri/Reducerea de taxe și impozite pentru persoanele PFA care sunt STUDENȚI până în 26 de ani. Studentii care lucrează în domeniul IT&C ca și PFA să beneficieze de aceleași scutiri, precum și companiile mari de IT&C (scutirea de impozit în cazul angajării unui alt colaborator/angajat, sau altele).

Propunerea 2: Realizarea la nivelul sistemului de educație SUPERIOARĂ a unui plan de viitor pentru divizarea universităților între: universitați de științe aplicate și universități teoretice. Din aceste universități vom putea defini mult mai bine ce joburi vor avea viitorii absolvenți, joburi precum: corporatist vs. researcher în diferite domenii. Această divizare este una etapizată, iar ea poate fi implementată parțial în TOATE universitățile prin materii elective (opționale) specificând CLAR tipul materiei (teorie vs aplicat).

Propunerea 3: Introducerea obligatorie a materiei de TIC (Tehnologia Informației și a Calculatoarelor) în toate specializările facultăților, dacă nu, cel puțin în specializările din știința exactă (biologie, economie, etc).

Propunerea 4: Hai să facem o Românie mai buna. Vă rog.

Tudor Pitic

Facultatea de Automatica și Calculatoare - UTCN

Propunerea mea constă în modificarea "Regulamentului-cadru privind regimul actelor de studii și al documentelor universitare în sistemul de învățământ superior" (Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 12 mai 2020), mai exact eliminarea necesității unui carnet de student tipărit și a unei legitimații de student imprimate pe hârtie și înlocuirea acestor documente cu un card electronic studențesc.

Motivația acestei propuneri este de a crea un act identificator de statut care să fie modern, de actualitate, cu multiple funcționalități și similar cu actele de acest gen prezente în universitățile din străinătate. Scopul este de a crea un cadru care să stabilească parametrii pe care acest act trebuie să îi respecte, similar cu felul în care este descris carnetul de student în actualul regulament-cadru.

Principalele neajunsuri ale carnetului de student sunt:
- Acesta este făcut din hârtie și se deteriorează ușor când este transportat
- Din cauză ca se deteriorează ușor, mulți studenți nu au carnetul la îndemână pentru a-și dovedi statutul de student
- În carnet ar trebui să se completeze notele după fiecare examen, iar apoi aceste note să fie semnate de către profesor, în schimb acest lucru nu se întâmplă pentru că există platforme online care au înlocuit această necesitate
- La începutul fiecărui an studențesc, carnetul și legitimația trebuie duse la secretariat pentru a fi vizate, proces care poate dura o săptămână sau mai mult.

Pentru ca acest act să fie potrivit, cardul trebuie să fie compatibil cu formatul European Student Card (ESC) și să permită următoarele funcționalități:
- act doveditor al statutului de student
- unde este cazul, să permită accesul în campus și în zonele cu acces restricționat
- identificator pentru restul actelor studențești care pot fi accesate gratuit pe internet printr-o interfață a universității (spre deosebire de cazul actual în care trebuie făcută o cerere scrisă și semnată la secretariat) - eventuale servicii de plată în interiorul campusului (restaurante, cafenele , mașini de spălat ale universității etc.)
- posibilitatea de a aplica la programe Erasmus fără birocrație (Erasmus without papers) - Posibilitatea de a viza actul fără a mai preda actul la secretariatul universității - Act care ține locul legitimației pentru reduceri/gratuități la transportul public.
În opinia mea, chiar dacă nu toate aceste funcționalități pot fi asigurate prin cadrul legislativ, simpla tranziție de la un carnet fabricat din hârtie ca act doveditor de statut la un card studențesc este o îmbunătățire mult așteptată. O astfel de modificare ar avea un impact asupra calității vieții studențești prin utiltatea acestuia și prin reducerea birocrației prezente în acest moment.

Andreea Ghiocel

Universitatea de Vest din Timișoara

Aș îmbunătăti învățământul școlar prin utilizarea platformelor de e-learning (ex: Classroom) chiar și după încheierea perioadei de pandemie, pentru încărcarea proiectelor sau temelor elevilor.